Pe scurt

Ghid practic. Parametrii și grilele oficiale sunt cele publicate de ANCPI și de Centrul Național de Cartografie (rompos.ro și pagina CNC de pe GitHub).

Cuprins

    01Două sisteme de coordonate

    Un receptor GNSS calculează poziția în ETRS89: latitudine, longitudine și înălțime elipsoidală, pe elipsoidul GRS80. Este sistemul serviciului ROMPOS al ANCPI și a fost adoptat în România prin Ordinul directorului general ANCPI 212/2009.

    Documentațiile cadastrale și planurile topografice se fac însă în Stereo 70 (proiecția stereografică 1970), cu cotele în sistemul Marea Neagră 1975. Pentru planul topografic, art. 247 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ANCPI 600/2023 cere inventarul de coordonate x, y în Stereo 70, cotele H în Marea Neagră 1975 și, când e cazul, B, L, h în ETRS89. PAD-ul, fișierul .cpxml și planul de situație sunt toate în Stereo 70.

    02Ce este Stereo 70

    Stereo 70 este o proiecție stereografică oblică pe elipsoidul Krasovski 1940 (sistemul 1942), cu polul la 46° N și 25° E, factorul de scară 0,99975 și originea mutată la 500 000 m nord și 500 000 m est, ca să nu existe coordonate negative pe teritoriul țării. Două lucruri de ținut minte când citești un fișier:

    03De ce nu ajunge o formulă

    ETRS89 și sistemul 1942 au elipsoide și orientări diferite, iar rețeaua veche are deformările ei. De aceea transformarea are trei pași: proiecția stereografică pe GRS80, o transformare Helmert cu patru parametri și o corecție citită dintr-o grilă care acoperă țara. Fără grilă, punctele ies deplasate față de imobilele vecine deja înscrise.

    Se schimbă și înălțimea: din înălțimea elipsoidală h se scade cota cvasigeoidului ζ, ca să obții cota normală H în Marea Neagră 1975. Diferența e de câteva zeci de metri, așa că o cotă luată direct din receptor, fără model, e greșită.

    04Cu ce transformi

    Oricare ar fi, transformă un punct cunoscut și compară: un punct al rețelei geodezice, pentru care ROMPOS publică coordonate în ETRS89 și în Stereo 70, sau un punct dintr-o lucrare deja recepționată.

    05Fișierul de puncte

    Exporturile diferă de la aparat la aparat. Cel mai des întâlnești:

    Înainte să desenezi, uită-te la primele rânduri: ce coloană e nordul, dacă valorile sunt metri sau grade și dacă fiecare cod a rămas în coloana lui.

    06Cum te ajută topograpp

    Tragi fișierul de puncte în dosar: CSV sau text, Leica GSI, Carlson RW5. Dacă e un export GNSS în grade, topograpp îl trece în Stereo 70 și cote Marea Neagră 1975 când îl citește, pe calculatorul tău, fără internet, cu grila ROMGEO 25.09 a Centrului Național de Cartografie. Lângă puncte rămâne scris din ce sistem au venit și cu ce grilă au fost trecute. Dacă un punct iese din grilă, programul oprește tot fișierul și îți spune care e: o jumătate de plan e mai rea decât niciunul.

    Ordinea N, E o ia din capul de tabel, când acesta o spune; altfel o deduce din intervalele Stereo 70. Dacă desenul iese totuși rotit, „Schimb N cu E” din meniu inversează coloanele. Din puncte se face apoi planul de situație.

    De pe teren nu mai ai nevoie de stick: pe telefonul legat de program, la dosar, apeși „Punctele din aparat” și alegi exportul din controler. Fișierul ajunge criptat în dosar și e citit la fel. Dacă dosarul nu are încă un contur și ai codat colțurile terenului, conturul se face din puncte. Dacă tragi un fișier cu măsurătorile brute ale aparatului (unghiuri și distanțe), programul îți spune ce fel de fișier e și că trebuie să exporți coordonatele punctelor.

    Primele 14 zile sunt gratuite, fără card. Descarcă topograpp sau citește și ghidul despre fișierul .cpxml și ghidul despre recepția planului topografic.

    07Surse

    Ghidul e scris după textele de mai jos, citite la 18 octombrie 2026. Dacă un text s-a schimbat între timp, scrie-ne la service@topograpp.ro și corectăm.